vineri, 31 iulie 2009

17 iunie 2009

Acasă, la Polul Nord

A fost odată un pinguin alb ca făina care se numea Luchi.El era tare talentat. Ştia să cânte la vioara lui tradafirie, iubea pianul, la care se dovedea un adevărat maestru, dirija şi interpreta cu succes orice rol.
Pentru că avea aşa un mare talent, a fost dus de la răcorosul Pol Nord la circul "Briliantele zăpezii". Aici a intrat imediat în graţiile spectatorilor care îl priveau cu uimire şi admiraţie. Şi-a găsit chiar şi perechea: o domnişoară pinguin care i-a furat inima.
Zilele s-au scurs pe râul nesfârşit al vremii şi, într-o zi caldă şi blândă ca sufletul unei mame, Luchi a primit în dar de la frumoasa lui soţie un fiu pe care l-a botezat Bucurel.
Fiul şi-a moştenit tatăl şi a devenit o stea a circului.
Bucurel avea totul: părinţi care erau mândri de el, spectatori fermecaţi de talentul lui, şi prieteni cât cuprinde.
Un singur lucru îşi mai dorea: să meargă la Polul Nord pentru a-şi vedea rudele. Când nici nu se aştepta , şeful circului a hotărât să facă un turneu la Polul Nord. Din trupă nu puteau să lipsească Luchi, Bucurel şi mama lui.
Ajunşi acolo, Bucurel a rămas uimit. Perdeaua de lumină a aurorei boreale l-a fermecat. Simţea viscolul care chiuia şi spulbera fina pulbere sticloasă şi îngheţată de zăpadă. Ce minunăţie! Ce strălucire!
Luchi l-a plimbat prin locurile unde se născuse şi i-a făcut cunoştinţă cu verişoare şi veri îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. A gustat peştele delicios pe care gazdele i l-au servit pe platouri de gheaţă şi a patinat pe întinderea albă. Când circul şi-a anunţat plecarea, un alai de pinguini a venit să-şi ia rămas bun de la Luchi şi familia lui.
Pentru ultima oară sunetul viorii lui Luchi a răsunat la Polul Nord.
Cu o reverenţă adâncă, Bucurel şi-a luat rămas bun de la ţinuturile minunate pe care, probabil, nu le va mai revedea niciodată.

Dinu Anca - clasa a IV-a

21 iunie 2009

Sinonime (ba --- bă)

( a se )balansa - a se mişca, a se legăna
balanţă - cântar
balaur - monstru, dragon
baliverne - palavre
balsam - cremă, fig. - alinare, mângâiere, consolare
banal - obişnuit, comun
bandit - tâlhar, răufăcător
a bara - a opri, a întrerupe, a împiedica, a trage linie peste...
barbar - crud, sălbatic
bardă - secure
basm - poveste, născocire
a bate - a lovi, a izbi, a ciocăni, a palpita, a zvâcni
batic - basma
bădăran - nepoliticos, mitocan
a băga - a introduce, a vârâ
băiat - copil, fiu, fecior
bălai - blond
a bănui - a presupune, a presimţi, a suspecta

12 iunie 2009

Vântul

Într-o zi, soarele ca un disc de aur, îmbrăcat într-o mantie de foc a început să strălucească pe pânza albăstrie a cerului. Un vânt năzdrăvan a prins să alerge, fălindu-se că el este mai măreţ decât oricine.
Mingea lucitoare i-a spus:
- Pleacă, vântule! Din cauza ta nu-mi pot îndeplini sarcinile. Acum sunt de serviciu. Razele mele trebuie să încălzească pământul.Tu le răcoreşti şi le iei din putere.
-Nici nu mă gândesc să plec! Voi rămâne cât doresc, i-a răspuns vântul, continuând să alerge.
Însă Mama Natură l-a oprit şi l-a sfătuit să nu-i mai deranjeze pe cei ce sunt de serviciu în împărăţia ei. Zburdalnicul părea că a înţeles, dar a doua zi când norii suri au început să plângă a luat-o la fugă printre ei, lovindu-i din toate părţile. Aşa s-a iscat o furtună care a scos copacii din rădăcină şi a dărâmat casele. Nimic nu mai era frumos.
Mama Natură l-a chemat şi i-a spus că îl va trimite într-o altă lume, în care va putea să facă tot ce îşi doreşte. Cu o mică vrajă l-a dus într-un loc minunat. Acolo, arborii drepţi ca nişte făclii îşi înclinau ramurile ca nişte vene sângerii decorate cu podoabe de un verde lucitor. Norii erau făcuţi din vată de zahăr, iar iarba din smaralde măcinate. O floare mare, suavă şi parfumată îşi înfoia rochia din voal alb ca argintul crinului imperial.
După ce a privit aceste minunăţii, vântul, după cum îi era firea, a început să alerge. Imediat floarea i-a spus:
-Nu alerga! Îmi vei distruge coafura.
- Nu am voie? Mama Natură a spus că aici pot să fac tot ce-mi pofteşte inima.
- Nu ştiu ce ţi-a zis Mama Natură, dar aici nu poţi să faci ce vrei.Există reguli, a spus floarea.
Vântul a plecat. A ajuns în pădurea fremătătoare. A crezut că aici poate zburda în voie, dar copacii l-au oprit.
O mare tristeţe l-a cuprins şi a strigat-o pe mama Natură, rugând-o să-l ducă din nou acasă.Îi lipseau norii, copacii, oamenii.
Mama Natură l-a ascultat şi i-a îndeplinit dorinţa cu condiţia să nu-i mai deranjeze pe ceilalţi.
De atunci,în natură este armonie!
MIUŢĂ SIMINA MARIELENA clasa a IV-a

31 mai 2009

Sinonime (ab --- am)

a absorbi - a suge, a înghiţi (fig. a captiva)
a accepta -a admite, a suporta, a tolera, a aproba, a consimţi
a acoperi - a astupa, a închide
a acorda - a oferi, a atribui
act - document
a acuza - a învinui, a învinovăţi
adecvat - potrivit, corespunzător
admisibil - acceptabil
a admite - a permite, a îngădui, a accepta
a adopta - a înfia
a adora - a iubi, a venera, a diviniza, a cinsti
a aduna - a agonisi, a strânge
adversar - rival, potrivnic
a se aerisi - a se răcori
afectuos - prietenos, tandru, drăgăstos
a afla - a găsi, a descoperi
afund - adânc
afurisit - rău, blestemat, ticălos
agasant - iritant, enervant
a agăţa - a anina, a atârna
ager - iute, sprinten, isteţ, deştept
agilitate - supleţe, sprinteneală, vioiciune, îndemânare
a se agita - a se frământa, a se nelinişti a se tulbura
agoniseală - câştig, economie
agresiv - provocator
a ajunge - a sosi
ajutor - sprijin
a alege - a separa, a decide, a vota
alene - încet, calm
a alerga - a fugi, a goni
alert - sprinten, iute, vioi
a se alina - a se potoli a se domoli, a se linişti
a se alimenta - a se hrăni, a se aproviziona
alianţă - legătură, unire
amărăciune - mâhnire, tristeţe, supărare
amărât - mâhnit, necăjit, supărat, trist, chinuit, sărac
a ambala - a împacheta

02 iunie 2009

Sinonome ( am ---- ap)

ambiguu - echivoc, neclar
ameliorare - îmbunătăţire, îndreptare
a amenaja - a aranja
ameninţare - primejdie, pericol
amestecat - pestriţ, eterogen
amic - prieten, tovarăş
amical - prietenesc
amplificare - mărire, dezvoltare
amplu - mare, larg, dezvoltat
amurg - înserare, crepuscul
a amuţi - a tăcea, a se potoli, a se linişti, a înceta
a se amuza - a se distra, a se înveseli
analog - asemănător, corespondent
anexat - alăturat, alipit
angajament - promisiune, făgăduială
angelic - îngeresc
angoasă - nelinişte, tulburare, îngrijorare
animal - vietate, jivină, dobitoc
animat - însufleţit
anonim - necunoscut
anost - plicticos, searbăd, fad, monoton
anunţ - înştiinţare, veste
apariţie - ivire, arătare
aparte - deosebit, special, anumit
a apărea - a se arăta, a se ivi, a lua naştere
a apăsa - a presa, a accentua, a asupri, a oprima, a chinui, a copleşi
apel - chemare, cerere, rugăminte
apicultor - prisăcar, stupar
a se apleca - a se îndoi, a se înclina, a se supune

30 mai 2009

Test gramatică -clasa a IV-a ( 2)

Citiţi cu atenţie textul:
" În noaptea întâi fu nevoit să se culce pe câmp, pe o căpiţă de fân; n-avea alt pat, dar i se păru frumos. Nici împăratul nu putea dormi într-un loc mai minunat.Câmpia întreagă cu fâneaţa ei, cu iazul cu cerul albastru în loc de tavan, îi făceau o cameră de culcare, cum nu se poate mai frumoasă. Iarba verde, cu floricelele ei roşii şi albe, era covorul; tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau; iazul cu apa-i limpede şi rece era ca o fântână; trestiile înclinându-se ziceau bună dimineaţa şi noapte bună; luna era ca o lustră mare atârnată de tavanul albastru, şi c-o aşa lustră, nu era nici o primejdie să ia foc perdelele."
(Tovarăşul de drum, H. Ch. Andersen)

Cerinţe

1. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru: cameră, împodobeau, atârnată, primejdie, lustră.
2. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru: să se culce, făceau limpede, ziceau.
3. Observaţi scrierea cuvântului "înclinându-se". Găsiţi alte patru cuvinte care se scriu la fel cu acesta.
4. Precizaţi ce parte de vorbire este cuvântul "i" în textul dat.
5. Formulaţi o propoziţie în care cuvântul "luna" să aibă alt sens decât cel din textul dat.
6 Explicaţi scrierea ortogramei "c-o".
7. Scrieţi patru formule de salut, altele decât cele din text.
8. Faceţi schema liniară a propoziţiei: "Tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau."

26 mai 2009

Test - gramatică clasa a IV -a

Citiţi cu atenţie textul

"Cică era odată un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să- l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa, se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitor, şi hai cu dânsul la spânzurătoare."
( Povestea unui om leneş, Ion Creangă)

Cerinţe
1) Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru: grozav, pildă, butuc, odată.
2) Aflaţi cuvinte cu sens opus pentru: leneş, se duc, sus, nesimţitor.
3) Scrieţi trei propoziţii în care cuvintele "car", "aleg" "umflă" să aibă alte sensuri decât cele din text.
4) Explicaţi expresiile: "nu se dă la muncă", "în ruptul capului".
5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din text.