SUBIECTUL I
1. (1p) un nor - comparat cu o taina
2. (6) paza - garda, in grija, in seama (cuiva) (1p)
taina - mister, secret, ascuns, discret (1p)
splendoare - stralucire, maretie, frumusete (1p)
- cate un punct pentru fiecare propozitie (3p)
3. (1) -salbatica splendoare
(1) - zari albastre, taina calatoare
(1) imens senin
(1) cantece ciripitoare
4. (1) - "Si tot vazduhul era plin /De cantece ciripitoare"
(1) - Vazduhul era plin
5. (5p) - cate 0,5 puncte pentru fiecare enunt
6. (1) un nor - substantiv comun, genul masculin, numarul singular, subiect (cine plutea?)
(1) sa zboare - verb, timpul prezent, numarul singular, persoana a III-a, predicat verbal (ce sa faca norul?)
7. (2p) - pentru substantive
(2p) pentru enunturi
TOTAL :25 puncte
SUBIECTUL II
- evidentierea expresiva , logica a aspectelor placute/ mai putin placute ale anotimpului: 10p/5p
- folosirea a trei expresii din textul poeziei, evidentiate prin subliniere; 6p
- stabilirea unui titlu sugestiv pentru dialogul alcatuit; 4p
- respectarea normelor ortografice si de punctuatie; 5p
SUBIECTULIII
- relatarea unei intamplari deosebite/banale/absenta intamplarii; 15p/10p/0p
- introducerea in povestire a portretului complex/banal al doamnei/domnului invatator; 10p/5p
- utilizarea corecta /partial corecta a timpurilor verbale specifice povestirii/descrierii; 5p/3p
- respectarea normelor ortografice si de punctuatie; 5p
- asezarea in pagina si calitatea scrisului; 5p
TOTAL : 40 p
sâmbătă, 16 ianuarie 2010
joi, 24 decembrie 2009
Iarna
Acum mi-am amintit versurile unei poezii frumoase pe care cu ani in urma am predat-o copiilor mei.
Timpul e de sanius.
Hai, copii, ca si-altadata
S-a facut alunecus.
Scoateti saniile-afara,
Lasati alte jucarii!
Dealul va asteapta jocul,
Nu veti fi mereu copii!
Hai, veniti la sanatate!
Maica iarna pentru voi
S-a grabit sa cearna norii,
Sta numai putin la noi!
duminică, 20 decembrie 2009
Subiecte de concurs
I. Citeste cu atentie textul de mai jos :
"Pe usa dechisa venea miros de ape dezghetate, de zapada topita in soarele argintiu...
Adieri calde, incarcate de toate miresmele primaverii navaleau de pretutindeni, in vreme ce rasuna cel dintai cantec de pitigoi". ( Victor Eftimiu)
CERINTE
A. 1) Indica luna calendaristica in care au loc schimbarile din natura mentionate in text.
2) Identifica substantivele insotite de adjective care se refera la aceste transformari.
3) Explica intelesul expresiei "soare argintiu".
B. 4) Desparte in silabe cuvintele: deschisa, dezghetate, soarele, argintiu, adieri.
5) Scrie cate doua cuvinte cu inteles asemanator pentru: zapada, adiere mireasma.
6) Alcatuieste doua propozitii in care cuvantul "vreme" sa aiba intelesuri diferite.
7) Formeaza substantive pornind de la adjectivele argintiu si topita.
8) Precizeaza ce sunt ca parti de vorbire cuvintele scrise cu rosu in text, apoi analizeaza-le (fara a arata functia acestora in propozitie).
9) Indica ce parti de propozitie sunt urmatoarele cuvinte din text: pe usa, venea, miros, dezghetate.
10) Transforma vorbirea indirecta din secventa de mai jos in vorbire directa.
"Dana a intrebat-o pe Ana daca vrea sa se joace impreuna. Ana i-a spus ca mai intai trebuie sa-si faca temele. Dana se gandeste sa-si caute alta prietena de joaca. Ana a sfatuit-o sa-i urmeze exemplul".
II. Redacteaza o compunere de maximum 25 de randuri cu titlul "Viscolul si zapada" in care sa folosesti descrierea si dialogul.
"Pe usa dechisa venea miros de ape dezghetate, de zapada topita in soarele argintiu...
Adieri calde, incarcate de toate miresmele primaverii navaleau de pretutindeni, in vreme ce rasuna cel dintai cantec de pitigoi". ( Victor Eftimiu)
CERINTE
A. 1) Indica luna calendaristica in care au loc schimbarile din natura mentionate in text.
2) Identifica substantivele insotite de adjective care se refera la aceste transformari.
3) Explica intelesul expresiei "soare argintiu".
B. 4) Desparte in silabe cuvintele: deschisa, dezghetate, soarele, argintiu, adieri.
5) Scrie cate doua cuvinte cu inteles asemanator pentru: zapada, adiere mireasma.
6) Alcatuieste doua propozitii in care cuvantul "vreme" sa aiba intelesuri diferite.
7) Formeaza substantive pornind de la adjectivele argintiu si topita.
8) Precizeaza ce sunt ca parti de vorbire cuvintele scrise cu rosu in text, apoi analizeaza-le (fara a arata functia acestora in propozitie).
9) Indica ce parti de propozitie sunt urmatoarele cuvinte din text: pe usa, venea, miros, dezghetate.
10) Transforma vorbirea indirecta din secventa de mai jos in vorbire directa.
"Dana a intrebat-o pe Ana daca vrea sa se joace impreuna. Ana i-a spus ca mai intai trebuie sa-si faca temele. Dana se gandeste sa-si caute alta prietena de joaca. Ana a sfatuit-o sa-i urmeze exemplul".
II. Redacteaza o compunere de maximum 25 de randuri cu titlul "Viscolul si zapada" in care sa folosesti descrierea si dialogul.
duminică, 1 noiembrie 2009
P si b
Inainte de p si b se scrie m, nu n
- bomboane imbobocit, imbaiat , impunator umple,imperiu.
Face exceptie cuvantul Istanbul.
- bomboane imbobocit, imbaiat , impunator umple,imperiu.
Face exceptie cuvantul Istanbul.
E si ie
Se scrie e si se pronunta e:
- elev exemplu, vrem, poem. aerodrom.
Se scrie e si se pronunta ie:
- eu, el, ele,ei,eram,erau.
Se scrie ie si se pronunta ie:
- iesire, iepure, cuie, femeie, proiect, ieftin.
- elev exemplu, vrem, poem. aerodrom.
Se scrie e si se pronunta ie:
- eu, el, ele,ei,eram,erau.
Se scrie ie si se pronunta ie:
- iesire, iepure, cuie, femeie, proiect, ieftin.
sâmbătă, 24 octombrie 2009
Scrierea cu â
Academia Română a hotărât în anul 1993 reintroducerea scrierii cu â. S-a reglementat rostirea şi scrierea corectă a unor cuvinte ce contin â.
- Se scrie â în interiorul cuvintelor.
Exemplu: râde, mână, vânătoare...
- Se scrie cu î la începutul şi la sfârşitul cuvintelor.
Exemplu : înainte, însă, coborî, urî, vârî...
- Se scrie î în interiorul unor cuvinte provenite din cele care au început cu î.
Exemplu : neîndemânatic, reîmpădurit, neînceput, preîntâmpinat...
Numele de familie se pot scrie în interior cu â sau î, în funcţie de tradiţia şi dorinţa familiei.
- Se scrie â în interiorul cuvintelor.
Exemplu: râde, mână, vânătoare...
- Se scrie cu î la începutul şi la sfârşitul cuvintelor.
Exemplu : înainte, însă, coborî, urî, vârî...
- Se scrie î în interiorul unor cuvinte provenite din cele care au început cu î.
Exemplu : neîndemânatic, reîmpădurit, neînceput, preîntâmpinat...
Numele de familie se pot scrie în interior cu â sau î, în funcţie de tradiţia şi dorinţa familiei.
duminică, 11 octombrie 2009
Scriere şi pronunţare corectă: după ş şi j
- Se scrie şi se pronunţă a, e, i (nu ea, ă, î): aşază, înşală, şase, jar, şapcă.
- Se scrie ă: uşă, matuşă, cenuşă, plajă, fruntaşă, leneşă.
-Se scrie e la plural: fruntaşe, tovarăşe, gureşe.
-Se scrie a: înfăţişa, înfăţişat angaja, angajare, angajaţi.
-Se scrie ează (ca şi în lucrează): înfăţişează angajează, creează.
-Se scrie ea/ească (ca şi în citea, să citească): cerşea, să cerşească, îngrijea, să îngrijească, sfârşea, să sfârşească.
-Se scrie eală (ca şi în îndrăzneală): oblojeală, tânjeală, greşeală.
-Se scrie ământ (ca în legământ): îngrăşământ
- Se scrie ă: uşă, matuşă, cenuşă, plajă, fruntaşă, leneşă.
-Se scrie e la plural: fruntaşe, tovarăşe, gureşe.
-Se scrie a: înfăţişa, înfăţişat angaja, angajare, angajaţi.
-Se scrie ează (ca şi în lucrează): înfăţişează angajează, creează.
-Se scrie ea/ească (ca şi în citea, să citească): cerşea, să cerşească, îngrijea, să îngrijească, sfârşea, să sfârşească.
-Se scrie eală (ca şi în îndrăzneală): oblojeală, tânjeală, greşeală.
-Se scrie ământ (ca în legământ): îngrăşământ
Abonați-vă la:
Postări (Atom)