vineri, 31 iulie 2009

17 iunie 2009

Acasă, la Polul Nord

A fost odată un pinguin alb ca făina care se numea Luchi.El era tare talentat. Ştia să cânte la vioara lui tradafirie, iubea pianul, la care se dovedea un adevărat maestru, dirija şi interpreta cu succes orice rol.
Pentru că avea aşa un mare talent, a fost dus de la răcorosul Pol Nord la circul "Briliantele zăpezii". Aici a intrat imediat în graţiile spectatorilor care îl priveau cu uimire şi admiraţie. Şi-a găsit chiar şi perechea: o domnişoară pinguin care i-a furat inima.
Zilele s-au scurs pe râul nesfârşit al vremii şi, într-o zi caldă şi blândă ca sufletul unei mame, Luchi a primit în dar de la frumoasa lui soţie un fiu pe care l-a botezat Bucurel.
Fiul şi-a moştenit tatăl şi a devenit o stea a circului.
Bucurel avea totul: părinţi care erau mândri de el, spectatori fermecaţi de talentul lui, şi prieteni cât cuprinde.
Un singur lucru îşi mai dorea: să meargă la Polul Nord pentru a-şi vedea rudele. Când nici nu se aştepta , şeful circului a hotărât să facă un turneu la Polul Nord. Din trupă nu puteau să lipsească Luchi, Bucurel şi mama lui.
Ajunşi acolo, Bucurel a rămas uimit. Perdeaua de lumină a aurorei boreale l-a fermecat. Simţea viscolul care chiuia şi spulbera fina pulbere sticloasă şi îngheţată de zăpadă. Ce minunăţie! Ce strălucire!
Luchi l-a plimbat prin locurile unde se născuse şi i-a făcut cunoştinţă cu verişoare şi veri îmbrăcaţi în straie de sărbătoare. A gustat peştele delicios pe care gazdele i l-au servit pe platouri de gheaţă şi a patinat pe întinderea albă. Când circul şi-a anunţat plecarea, un alai de pinguini a venit să-şi ia rămas bun de la Luchi şi familia lui.
Pentru ultima oară sunetul viorii lui Luchi a răsunat la Polul Nord.
Cu o reverenţă adâncă, Bucurel şi-a luat rămas bun de la ţinuturile minunate pe care, probabil, nu le va mai revedea niciodată.

Dinu Anca - clasa a IV-a

21 iunie 2009

Sinonime (ba --- bă)

( a se )balansa - a se mişca, a se legăna
balanţă - cântar
balaur - monstru, dragon
baliverne - palavre
balsam - cremă, fig. - alinare, mângâiere, consolare
banal - obişnuit, comun
bandit - tâlhar, răufăcător
a bara - a opri, a întrerupe, a împiedica, a trage linie peste...
barbar - crud, sălbatic
bardă - secure
basm - poveste, născocire
a bate - a lovi, a izbi, a ciocăni, a palpita, a zvâcni
batic - basma
bădăran - nepoliticos, mitocan
a băga - a introduce, a vârâ
băiat - copil, fiu, fecior
bălai - blond
a bănui - a presupune, a presimţi, a suspecta

12 iunie 2009

Vântul

Într-o zi, soarele ca un disc de aur, îmbrăcat într-o mantie de foc a început să strălucească pe pânza albăstrie a cerului. Un vânt năzdrăvan a prins să alerge, fălindu-se că el este mai măreţ decât oricine.
Mingea lucitoare i-a spus:
- Pleacă, vântule! Din cauza ta nu-mi pot îndeplini sarcinile. Acum sunt de serviciu. Razele mele trebuie să încălzească pământul.Tu le răcoreşti şi le iei din putere.
-Nici nu mă gândesc să plec! Voi rămâne cât doresc, i-a răspuns vântul, continuând să alerge.
Însă Mama Natură l-a oprit şi l-a sfătuit să nu-i mai deranjeze pe cei ce sunt de serviciu în împărăţia ei. Zburdalnicul părea că a înţeles, dar a doua zi când norii suri au început să plângă a luat-o la fugă printre ei, lovindu-i din toate părţile. Aşa s-a iscat o furtună care a scos copacii din rădăcină şi a dărâmat casele. Nimic nu mai era frumos.
Mama Natură l-a chemat şi i-a spus că îl va trimite într-o altă lume, în care va putea să facă tot ce îşi doreşte. Cu o mică vrajă l-a dus într-un loc minunat. Acolo, arborii drepţi ca nişte făclii îşi înclinau ramurile ca nişte vene sângerii decorate cu podoabe de un verde lucitor. Norii erau făcuţi din vată de zahăr, iar iarba din smaralde măcinate. O floare mare, suavă şi parfumată îşi înfoia rochia din voal alb ca argintul crinului imperial.
După ce a privit aceste minunăţii, vântul, după cum îi era firea, a început să alerge. Imediat floarea i-a spus:
-Nu alerga! Îmi vei distruge coafura.
- Nu am voie? Mama Natură a spus că aici pot să fac tot ce-mi pofteşte inima.
- Nu ştiu ce ţi-a zis Mama Natură, dar aici nu poţi să faci ce vrei.Există reguli, a spus floarea.
Vântul a plecat. A ajuns în pădurea fremătătoare. A crezut că aici poate zburda în voie, dar copacii l-au oprit.
O mare tristeţe l-a cuprins şi a strigat-o pe mama Natură, rugând-o să-l ducă din nou acasă.Îi lipseau norii, copacii, oamenii.
Mama Natură l-a ascultat şi i-a îndeplinit dorinţa cu condiţia să nu-i mai deranjeze pe ceilalţi.
De atunci,în natură este armonie!
MIUŢĂ SIMINA MARIELENA clasa a IV-a

31 mai 2009

Sinonime (ab --- am)

a absorbi - a suge, a înghiţi (fig. a captiva)
a accepta -a admite, a suporta, a tolera, a aproba, a consimţi
a acoperi - a astupa, a închide
a acorda - a oferi, a atribui
act - document
a acuza - a învinui, a învinovăţi
adecvat - potrivit, corespunzător
admisibil - acceptabil
a admite - a permite, a îngădui, a accepta
a adopta - a înfia
a adora - a iubi, a venera, a diviniza, a cinsti
a aduna - a agonisi, a strânge
adversar - rival, potrivnic
a se aerisi - a se răcori
afectuos - prietenos, tandru, drăgăstos
a afla - a găsi, a descoperi
afund - adânc
afurisit - rău, blestemat, ticălos
agasant - iritant, enervant
a agăţa - a anina, a atârna
ager - iute, sprinten, isteţ, deştept
agilitate - supleţe, sprinteneală, vioiciune, îndemânare
a se agita - a se frământa, a se nelinişti a se tulbura
agoniseală - câştig, economie
agresiv - provocator
a ajunge - a sosi
ajutor - sprijin
a alege - a separa, a decide, a vota
alene - încet, calm
a alerga - a fugi, a goni
alert - sprinten, iute, vioi
a se alina - a se potoli a se domoli, a se linişti
a se alimenta - a se hrăni, a se aproviziona
alianţă - legătură, unire
amărăciune - mâhnire, tristeţe, supărare
amărât - mâhnit, necăjit, supărat, trist, chinuit, sărac
a ambala - a împacheta

02 iunie 2009

Sinonome ( am ---- ap)

ambiguu - echivoc, neclar
ameliorare - îmbunătăţire, îndreptare
a amenaja - a aranja
ameninţare - primejdie, pericol
amestecat - pestriţ, eterogen
amic - prieten, tovarăş
amical - prietenesc
amplificare - mărire, dezvoltare
amplu - mare, larg, dezvoltat
amurg - înserare, crepuscul
a amuţi - a tăcea, a se potoli, a se linişti, a înceta
a se amuza - a se distra, a se înveseli
analog - asemănător, corespondent
anexat - alăturat, alipit
angajament - promisiune, făgăduială
angelic - îngeresc
angoasă - nelinişte, tulburare, îngrijorare
animal - vietate, jivină, dobitoc
animat - însufleţit
anonim - necunoscut
anost - plicticos, searbăd, fad, monoton
anunţ - înştiinţare, veste
apariţie - ivire, arătare
aparte - deosebit, special, anumit
a apărea - a se arăta, a se ivi, a lua naştere
a apăsa - a presa, a accentua, a asupri, a oprima, a chinui, a copleşi
apel - chemare, cerere, rugăminte
apicultor - prisăcar, stupar
a se apleca - a se îndoi, a se înclina, a se supune

30 mai 2009

Test gramatică -clasa a IV-a ( 2)

Citiţi cu atenţie textul:
" În noaptea întâi fu nevoit să se culce pe câmp, pe o căpiţă de fân; n-avea alt pat, dar i se păru frumos. Nici împăratul nu putea dormi într-un loc mai minunat.Câmpia întreagă cu fâneaţa ei, cu iazul cu cerul albastru în loc de tavan, îi făceau o cameră de culcare, cum nu se poate mai frumoasă. Iarba verde, cu floricelele ei roşii şi albe, era covorul; tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau; iazul cu apa-i limpede şi rece era ca o fântână; trestiile înclinându-se ziceau bună dimineaţa şi noapte bună; luna era ca o lustră mare atârnată de tavanul albastru, şi c-o aşa lustră, nu era nici o primejdie să ia foc perdelele."
(Tovarăşul de drum, H. Ch. Andersen)

Cerinţe

1. Găsiţi cuvinte cu acelaşi sens pentru: cameră, împodobeau, atârnată, primejdie, lustră.
2. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru: să se culce, făceau limpede, ziceau.
3. Observaţi scrierea cuvântului "înclinându-se". Găsiţi alte patru cuvinte care se scriu la fel cu acesta.
4. Precizaţi ce parte de vorbire este cuvântul "i" în textul dat.
5. Formulaţi o propoziţie în care cuvântul "luna" să aibă alt sens decât cel din textul dat.
6 Explicaţi scrierea ortogramei "c-o".
7. Scrieţi patru formule de salut, altele decât cele din text.
8. Faceţi schema liniară a propoziţiei: "Tufişurile de tei şi de măceşi o împodobeau."

26 mai 2009

Test - gramatică clasa a IV -a

Citiţi cu atenţie textul

"Cică era odată un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. Şi satul, văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să- l spânzure, pentru a nu mai da pildă de lenevire şi altora. Şi aşa, se aleg vreo doi oameni din sat şi se duc la casa leneşului, îl umflă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesimţitor, şi hai cu dânsul la spânzurătoare."
( Povestea unui om leneş, Ion Creangă)

Cerinţe
1) Găsiţi cuvinte cu sens asemănător pentru: grozav, pildă, butuc, odată.
2) Aflaţi cuvinte cu sens opus pentru: leneş, se duc, sus, nesimţitor.
3) Scrieţi trei propoziţii în care cuvintele "car", "aleg" "umflă" să aibă alte sensuri decât cele din text.
4) Explicaţi expresiile: "nu se dă la muncă", "în ruptul capului".
5. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate din text.

24 mai 2009

Un spectacol deosebit

Era o seară călduţă de primăvară.
Copacii îşi legănau mâinile în adierea vântului, lăsându-şi florile să cadă pe pământ.
În poieniţa din apropierea iazului animalele erau supărate.Se plictisiseră.
Un zgomot se auzi dintr-un tufiş.Era veveriţa Blăniţă-Roşcată.Ochii ei ca două mărgele au cuprins îndată întreaga poiană. Prea multă tristeţe! Nu se potrivea cu firea ei jucăuşă. De aceea, le-a propus prietenilor să organizeze un spectacol neobişnuit.
- Fiecare veţi avea ceva de făcut, aşa că, la treabă! i-a îndemnat ghemotocul de flacără.
- Trebuie să facem scena, zise ursul cel morocănos.Cine mă ajută?
- Eu, spuse lupul printr-un mârâit scurt.
Când pregătirile au fost gata, uriaşul policandru al cerului şi-a aprins luminile. Acum poiana era luminată feeric.
Rând pe rând artiştii au urcat pe scenă. Greierele cânta la vechea chitară pe care o udase în roua dimineţii ca să nu ruginească şi să sune fals.La pian, Allegreto, un iepuraş fricos, dar foarte talentat, aluneca pe clapele albe şi negre.Veveriţele, ca nişte adevărate acrobate ce erau, făceau tumbe.
Vulpea îi privea cu admiraţie, ciulea urechile şi bătea din lăbuţe. I-ar fi strâns în braţe dacă n-ar fi fost lupul care nu credea nici în ruptul capului că Roşcata are gânduri curate.
Apoi, în liniştea nopţii, s-a auzit glasul privighetorii. Cântecul ei era neîntrecut. Animalele au aplaudat frenetic.
Târziu, după miezul nopţii, muzica s-a frânt şi toţi s-au dus să-şi ia porţia binemeritată de odihnă.
Luna şi-a strâns prietenele de gheaţă şi le-a trimis la culcare.
A fost o noapte specială.

12 mai 2009

Vara

Vara, zâna focului din soare, scoate din traista sa magică tot ce este mai bun şi mai frumos.
Pe câmpii se întind covoare de lanuri aurii care se ondulează în vânt ca valurile mării.
În livezi, cireşele rumene te îndeamnă să le culegi fără teama că mătuşa Mărioara va apărea la tulpina pomului cu nuiaua în mână.
Când se ivesc zorile , păsărelele se strigă una pe alta. Se grăbesc să bea apa din roua care străluceşte pe frunzele plantelor, să găsească o omidă nesătulă sau o râmă care a ieşit să vadă lumina zilei.
Veveriţele cu ochii sfredelitori sunt foarte grăbite. Caută ciuperci pe care le atârnă pe crengile copacilor şi apoi le ascund în scorburi numai de ele ştiute.
Furnicile muncesc de zor.Acum e timpul să-şi umple cămările cu bucate alese şi n-au de gând să piardă nici un minut.
Numai greieraşul cu ochii de smoală cântă toată ziua. Oare ce va face la iarnă?
Oamenii se bucură de zilele senine şi merg la munte sau la mare.
Vara este o mamă bună pentru toţi şi pentru toate.

05 iunie 2009

Olimpiada judeţeană de limba şi literatura română cls. a IV-a /2009

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
Punctajul maxim este de 100 de puncte. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

PARTEA I(60 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos, pentru a răspunde următoarelor cerinţe:
"Un negustor persan avea într-o colivie o pasăre indiană. Trebuind să facă o călătorie în India, s-a dus la pasăre şi a întrebat-o:
- Vrei să-ţi aduc un dar?
- Nu, a răspuns pasărea. Singurul lucru pe care mi-l doresc este libertatea.
- Asta nu se poate. Atunci du-te , te rog, în pădurea unde m-am născut, acolo în India, şi spune-le celorlalte păsări că trăiesc într-o colivie.
- Aşa am să fac, a spus negustorul.
După cum făgăduise, s-a dus în jungla indiană, în locul arătat de pasăre, şi a strigat cu putere că pasărea se afla le el acasă, într-o colivie. În acea clipă o pasăre a căzut fără viaţă la pământ, de pe cea mai înaltă creangă. O fi vreo rudă a păsării mele, şi-a zis în sinea lui negustorul, şi vestea pe care i-am dat-o i-a pricinuit moartea..."
( Jean-Claude Carriere - "Pasărea indiană")

A. LIMBA ROMÂNĂ
1. Găseşte un cuvânt cu sens opus pentru următorii termeni din text: libertatea, a căzut, acolo, rudă.
2. Formează două cuvinte, un verb şi un adjectiv, pornind de la termenul "dar".
3. Scrie din text , trei verbe aflate la timpuri diferite, numind fiecare timp ales.
4. Identifică şi precizează felul părţilor de propoziţie care alcătuiesc primul enunţ al textului.

B. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI
5. Extrage ideea principală din fragmentul subliniat.(După cum făgăduise...pricinuit moartea)
6. Transcrie din textul de mai sus, un grup de cuvinte care surprinde o trăsătură a păsării din colivie.
7. Explică în 3-5 rânduri de ce crezi că doreşte pasărea ca negustorul să le spună celorlalte păsări unde trăieşte.

PARTEA A II-A(30 de puncte)

Imaginează-ţi în 20-25 de rânduri, continuarea fragmentului de mai sus prezentând întâmplările posibile prin care trece negustorul, precum şi atitudinea sa faţă de pasăre, atunci când revine acasă.
Alege un titlu potrivit pentru compunerea ta, folosind în redactarea ei, descrierea, povestirea şi dialogul.

NOTĂ
-Respectarea cerinţelor este obligatorie.
- În afara punctajului acordat pentru conţinut( 2o de puncte),la subiectul de la partea a II-a,vei obţine pentru redatare 10 puncte: unitatea compoziţiei-3p; coerenţa textului-2p; ortografie-3p; punctuaţie-2p.
- În redactarea compunerii tale, nu este necesar să transcrii textul de la partea I pentru a-l continua.


În lumea copilăriei nu există decât învingători! Tu eşti deja unul dintre ei!

04 iunie 2009

Barem de corectare-O.J de limba şi literatura română

PARTEA I(60 de puncte)
1. libertatea - captivitatea; a căzut - a zburat; acolo - aici, dincolo;
rudă - străin, necunoscut. - 8 puncte
2. a dărui - verb; darnic - adjectiv. - 6 puncte
3.Ex. avea - timpul trecut; doresc - timpul prezent; am să fac - timpul viitor.
- 12 puncte
4. un negustor - subiect simplu; persan - atribut; avea - predicat; într-o colivie - complement; o pasăre - complement; indiană - atribut. - 18 puncte
Se acordă:
-un punct pentru scrierea corectă şi completă a părţilor de propoziţie
-două puncte pentru identificarea corectă a părţilor de propoziţie
5. Formularea corectă a ideii principale - 6 puncte
-Formularea parţial corectă cu greşeli de exprimare sau de ortografie - 3 puncte
-Încercarea de formulare fără finalizare cu multe greşeli - 2 puncte
6. Ex."pasăre indiană" "singurul lucru pe care mi-l doresc este libertatea."-4 puncte
7.Explicaţia nuanţată corect formulată - 6 puncte
- Explicaţia banală cu greşeli de orice tip(exprimare,punctuaţie,ortografie)- 2puncte

PARTEA A-II-A(30 de puncte)
Conţinut, respectarea întocmai a cerinţei - 4 puncte
Folosirea celor trei moduri de exprimare 3x2- 6 puncte
Originalitatea limbajului şi ideilor - 6 puncte
Alegerea unui titlu expresiv în concordanţă cu ideile exprimate în text - 4 puncte

Total conţinut - 20 de puncte

Redactare
- unitatea compoziţiei - 3 puncte
- coerenţa textului - 2 puncte
- ortografie - 3 puncte
- punctuaţie - 2 puncte
OFICIU - 10 PUNCTE
NOTĂ Pentru acordarea punctajului nu este necesar ca elevul să transcrie fragmentul pentru a-l continua.

16 mai 2009

Concursul X-OL 2009, BAILE OLĂNEŞTI

Partea I

1. Calculaţi:
( 24: 3 X 5 : 10 x 7) x 0 + 10000 - 109=
2. Iată ce îşi spun două numere:
" Suma noastră-i 32,
Diferenţa e doar 2
Poţi să ne ghiceşti tu, oare,
Suntem pare sau impare?"

3. Daniel este în acelaşi timp printre cei mai buni 15 elevi din clasă şi printre cei mai slabi 13 elevi din clasă.
Aflaţi câţi elevi sunt în clasa lui Daniel.

17 mai 2009

Concursul X-OL 2009, BAILE OLĂNEŞTI

Partea a II -a -40 puncte
1. Determină toate numerele de forma a3b(număr) care să se împartă exact la :
a)2 b) 5

2. Cu 5 cifre de 5 şi cu patru operaţii matematice cunoscute obţine , pe rând, numerele: 50 şi 29.

3. Calculează suma a+b+c, unde a este cel mai mic număr de 3 cifre cu produsul cifrelor 10, b este cel mai mare număr de 3 cifre, iar c este al cincilea număr de 2 cifre cu cifrele identice.

Partea a III -a -30 puncte

1. Află acel număr natural care se adună cu 5, suma se înjumătăţeşte, iar câtul obţinut se măreşte de 9 ori şi mai trebuie 1 până la 100.

2. Câţi ani are Maria, ştiind că, dacă mărim vârsta ei de 4 ori, adăugându-i 2 şi scăzând 65, obţinem jumătatea vârstei ei?


Timp de lucru : 2 ore
Se acordă 10 puncte din oficiu
Subiectele sunt pentru clasa a III-a

19 iulie 2009

Frunza

Primăvara i-a şoptit soarelui să se trezească. Acesta a dat la o parte perdeaua de nori şi s-a arătat în toată strălucirea lui.
Frunza Smaralda se bucură că face parte din straiul plin de viaţă al copacilor. Ea şi-a făcut multe prietene printre frunzele care împodobesc copacul.De multe ori au privit împreună zarea albastră. Au văzut că noaptea cerul îşi pune colier de steluţe galbene ca aurul, iar dimineaţa lasă loc mingii de foc.
Chiar dacă îşi iubea mult suratele, frunza îşi dorea şi alţi prieteni.De aceea şi-a îndreptat privirea spre pământ. A zărit o floricică pe care a întrebat-o:
- Vrei să fim prietene?
- Nu cred. Eu sunt suavă şi parfumată, multicoloră şi delicată, iar tu eşti foarte urâtă.
Fără să mai zică nimic, Smaralda se refugiază în braţele prietenelor ei adevărate, frunzele.
În altă zi a privit muntele. El era foarte departe aşa că l-a strigat:
- Tu vrei să fim prieteni?
- Nu! Eu sunt în vârstă. Am părul alb ca spuma laptelui şi barba pietroasă, iar tu eşti un nimic.
Dezamăgirea Smaraldei era fără margini. Şi-ar fi dorit să nu mai fie frunză.Prin apropierea copacului în care îşi ducea viaţa prietena noastră trecea un râu. Îl întrebă şi pe el:
- Vrei să fim prieteni?
- Nici gând! Eu mă asemăn cu mii de diamante măcinate, sunt limpede, iar tu eşti o pipernicită!
Observând că toată lumea o respinge, frunza hotărăşte să nu mai încerce.
A trecut un timp şi într-o dimineaţă a văzut un stol de păsări. S-au apropiat şi a auzit foşnetul de mătase veche al aripilor obosite. Curând, lunca s-a umplut de ciripitul lor vesel. Una s-a apropiat de ea şi a întrebat-o:
- Ce-ai păţit? De ce eşti tristă?
- Sunt supărată fiindcă în afară de celelalte frunze din copac nu mai am nici un prieten.
- Pot fi eu prietena ta!
- Nu mă consideri o urâtă, un nimic?
- De ce să fac acest lucru? Cine ţi-a zis că eşti o urâtă, un nimic? Eşti frumoasă, aşa cum trebuie să fie o frunză.
- Şi pe deasupra eşti şi foarte bună. Mă laşi mereu să mă odihnesc în palma ta, a spus şi o buburuză roşie. M-aş simţi onorată dacă ai vrea să fii prietenă şi cu mine!
-Vă mulţumesc mult! rosti frunza cu glasul înecat de emoţie.
Cele trei au devenit bune prietene. Smaralda era în sfârşit fericită.
Copacul care asistase tăcut la zbuciumul frunzei a spus:
- Un prieten adevărat te acceptă aşa cum eşti: cu calităţi şi cu defecte. Mă bucur pentru tine!
Simina Miuta, clasa a IV-a